Au trecut două zile de la Paşte… sau a trecut Paştele acum două zile?

“A trecut încă un Paşte!”, spun creştinii români, după ce s-au îmbuibat cu miel, colaci şi ciocolată în formă de iepuri. Gândiţi-vă puţin.  Dacă a trecut Paştele acum două zile, ce rost a avut să îl mai sărbătorim? Ce rost a avut să mergem la o înviere sâmbătă seara sau la o slujbă duminică dimineaţa, în ziua de Paşti? Pentru atmosferă? Pentru că ne oferă contextul prielnic în care inima ne e mai sensibilizată când ne gândim la dragostea jertfitoarea a Domnului Isus? De ce ne trebuie lumânări sau cântări cu mesaj pascal pentru a ne aminti ce s-a întâmplat în urmă cu (aprox.) 1983 de ani? De ce ne comportăm ca şi cum moartea Domnului Isus are importanţă două zile pe an? De ce ne salutăm cu “Hristos a înviat!” doar o săptămână pe an? În celelalte 51 de săptămâni nu e El tot viu? De ce sunt bisericile pline în zilele de sărbătoare? Nu credeţi că Dumnezeu e la fel de prezent în biserici în zilele obişnuite de duminică ca în cele de Paşte sau de Crăciun? De ce nu primesc mesaje cu “Hristos a înviat!” şi “Fie ca lumina…” oricând altcândva în decursul anului? Nu e normal sau potrivit? Când a fost pe cruce, Lui i s-a părut total potrivit să moară pentru păcatele tale de azi, ŞI pentru cele de peste două săptămâni sau din preajma Crăciunului.

Au trecut două zile de când am sărbătorit învierea Salvatorului Lumii, dar nu a trecut şi salvarea. El nu a trecut. El încă iartă. Nu credeţi că merită să vi-L amintiţi în fiecare zi?  Hristos a Inviat! E viu si azi!

6
Ordinea haosului
(nu) Toate-s la fel...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *